Restitutio: Poveștile neștiute ale morilor de vânt din Deltă


TEDD vă va divulga două dintre multele povești ale morilor de vânt… din satul Letea din Delta Dunării. Poveștile sunt triste, chiar tragice, dar exprimă cel mai bine destinul acestora, ele dispărând brusc (prin ardere sau în urma inundațiilor) sau lent (prin degradare, din nepăsare sau din ambiț-ul unora). Dacă în postarea anterioară despre Povestea TEDD v-am spus că ideea asociației a apărut prin 2013, trebuie să știți că resursele, modelele și poveștile din spatele ideii își trag seva din adâncurile istoriei orale, din experiențele personale și din cunoașterea oamenilor deltei sau recunoașterea unor personalități pe care delta le-a generat.

Cele două povești sunt spuse de bunicuții absoluți ai satului Letea: Gherasim Maxim (94 ani, actualmente stabilit la Tulcea) și Ana Chiselev (89 ani). Veți mai auzi / citi și alte povești formidabile… în această categorie a blogului TEDD :). 

Țara morilor de vânt

Măcinatul grânelor în Dobrogea se făcea în trecut cu ajutorul morilor de vânt; prima atestare documentară a acestora pe pământul patriei noastre datează din 1585 și se referă la Dobrogea. O statistică oficială consemnează pentru anul 1901 un număr de 639 mori de vânt pe teritoriul Dobrogei, din care județului Tulcea, singur, îi aparțin 437 de mori, nordul Dobrogei fiind zona cu cea mai mare densitate a morilor de vânt, unde acestea s-au menținut și cel mai îndelungat timp. Dacă sursa de energie hidraulică lipsește aproape total, în schimb vânturile nu încetează aproape tot timpul anului, ceea ce explică de ce Dobrogea, denumită „țara vânturilor”, a fost în trecut și țara morilor de vânt. (Morile de vânt din Dobrogea. Hedwig Ulrike Rușdea în memoria etnomuzeologiei românești, Sibiu, Ed. ASTRA Museum, 2012, p.22.)

Aceasta era imaginea unei Dobrogi dominate de siluetele și aripile morilor de vânt, înșirate ca adevărate santinele spre apărarea teritoriului pământului cel bun. Paradoxul realității actuale este următorul: există mai multe mori de vânt dobrogene la București și Sibiu decât în Dobrogea. Din cele peste 600 de mori de la nivelul anului 1901, dacă mai există una în prezent, la Celic Dere.  

Moara lui Istrate Ilie, Murighiol, desen 6 octombrie 1958 (Maxim Gherasim)

Blestemul soției morarului

Roman Usatencu / Usatenko era un om muncitor, asta o știa toată lumea din satul cu nisip scăldat de soare. Pentru că nu a vrut să predea C.A.P.-iștilor uiumul sau urluiala (un anumit procent din cantitatea de făină măcinată) și i-a sfidat (chiar umilit), a fost judecat de o instanță la Galați și a fost trimis la Canal. Moara a fost confiscată, iar casa la fel. Nevasta, cu cei patru copii ai săi, ajunsese să stătea cu chirie în propria-i casă. În cele din urmă, morarul sfârșește și este îngropat fără de cruce, la marginea unui sat străin de obârșie.

Euhemia, nevasta morarului, sleită de puteri, își plângea amarul de fiecare dată când mergea la biserică și-i blestema pe cei ce i-au distrus familia, în aprobul comunității… Iar timpul a răzbunat-o pe deplin. Și activistul de partid Burkov și martorii mincinoși și întregile lor familii au suferit crunt. Au paralizat, au orbit, au fost uciși… s-au stins, pe rând, cu toții. Moara s-a degradat și a căzut, amintind de blestemul Euhemiei.

Feciorii lui Roman, Fora și Zenovei (Zicu) au murit și ei de tineri. Moara lui Zicu a fost cumpărată și mutată la C.A. Rosetti, fiind până în 2006 ultima moară de vânt din Deltă (moara lui moș Cârlan). Aceasta a dispărut subit, iar secretul cumpărătorului și locului în care se află acum a fost luat în mormânt odată cu moartea ultimului proprietar. Doar îngropatele și uitatele pietre ale morii mai pot mărturisi istoria mamei – moară.

Moara lui Zicu, feciorul lui Roman Usatencu, Letea, desen 8 septembrie 1971 (Maxim Gherasim)

Trei mori, trei frați, doi morți

La marginea satului se vedeau siluetele a trei mori de vânt (mleni în dialectul locului). Ele aparțineau fraților Kiselev: Pavel, Simion și Pantelei. Doamna cercetător – mulinolog Hedwig Rușdea propunea într-un raport de deplasare în Dobrogea din 1964 să nu se demoleze două din cele trei mori de vânt încă existente la Letea (morile Kiselevilor), ci să fie reparate, constituind o mică rezervație etnografică in situ. În acel timp, populația era încă dependentă de făina produsă de aceste mori de vânt.

Moara are în imaginarul popular și un simbolism malefic. Așezată într-un spațiu marginal, moara este asociată cu forțele demonice, măcinarea ei simbolizând și măcinarea zilelor omului. Iar întâmplările nefericite au alimentat imaginea acestor mașinării infernale. Unele mori au ars trăsnite, altele au fost luate de vânt, altele au luat vieți.

Moara lui Pavel și-a luat tributul de două ori. Gheorghe, flăcău voinic, a fost prins și tras pe  jumătate în mecanismul de măcinare, într-o zi vântoasă. A doua zi moara măcina din nou, doar boabele de grâu mai simțind gustul sângelui jertfit. Al doilea s-a prăpădit Parfil Dima… din întâmplare, din greșeală, fatalist. Când s-a proptit de parul cu care se întorcea moara în direcția vântului, a apăsat piedica puștii încărcate cu care mergea de obicei la vânătoare. Și a murit pe loc

Apoi moara a intrat în patrimoniul cooperativei, nu a fost îngrijită, s-a deteriorat, iar într-o noapte a fost luată de vânt.

Moara lui Pavel Kiselev, Letea, desen 6 iulie 1962 (Maxim Gherasim)

Mori de vânt, Letea 1963

Mori de vânt, Letea 1963 (Maxim Gherasim)

Moara lui Pavel Kiselev, Letea, 1970 (Maxim Gherasim). A intrat în patrimoniul cooperativei, nu a fost îngrijită iar într-o noapte a fost luată de vânt.

2 gânduri despre “Restitutio: Poveștile neștiute ale morilor de vânt din Deltă

  1. Pingback: Restitutio: Alte imagini ale morilor de vânt din Deltă / Dobrogea | Asociația pentru Transformarea prin Educație a Deltei Dunării

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s