File din calendarul popular: Prima săptămână din Postul Paștelui


Asociația pentru Transformarea prin Educație a Deltei Dunării și Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea continuă prezentarea tradițiilor acestei perioade, la câteva dintre populațiile Dobrogei. În episodul următor vom vorbi despre Sâmbăta Sântoaderului

14 – 20 martie 2016: Prima săptămână din Postul Paștelui

Români: Săptămâna însemnată sau Săptămâna Caii lui Sântoader

  • Lunea Curată: Prima zi era dedicată spălării cu leșie sau înlocuirii vaselor de dulce cu cele de post. În unele sate se desfășurau obiceiuri în care violența avea un rol ritual exorcizant și propițiatoriu. În cazul Cucilor, oamenii erau loviți pentru a scăpa de rele, iar în cazul Jujeului, câinii erau chinuiți pentru a alunga frigul, dar pot constitui obiectul unui rit al țapului ispășitor. C. Munteanu – Sculeni descrie ritualul datului câinilor în jujău astfel:

    Luni dimineața, după lăsatul de sec, oamenii își petrec în felul acesta. Pe o înălțime prevăzută cu o scobitură drept în jos, aduc câtiva câini pe care-i leagă de gât cu frânghii și petrec în râsete și glume până bieții câini, chinuiți astfel, mor. Se zice că fac aceasta pentru a petrece mult mai ușor postul și pentru a se menține sănătoși.”  N.C. Munteanu – Sculeni, Măcinul și împrejurimile sale, Brăila, Atelierele tipografice “Presa”, 1930, p. 63.

  • Marțea Vaselor: Se efectuau anumite practici menite să preîntâmpine încălcarea interdicţiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post, înăcrirea borşului, spălarea vaselor cu leşie, schimbarea vaselor de dulce cu cele de post.
  • Miercurea Strâmbă: Nu se lucra, nu se făcea leşie, nu se spălau rufe, nu se toarcea, nu se urzea pânza, nu se descânta decât de buba neagră.
  • Vinerea Sântoaderului: Era o zi dedicată culegerii rădăcinilor de iarbă mare sau oman, pentru a fi pus în scalda fetelor.

Aromâni: Prima săptămână de post se numea Trimeru sau Stămâna di trimer, când se cocea pâinea de pomană (pănea di trimer) și era dat grâu de pomană (gârnu di trimer). 

Megleni: În prima săptămână din postul Paștelui, meglenele din Cerna sărbătoreau o zi a babelor, numită Babâi Zoli și care era ținută în cinstea mamelor care-și măritaseră fetele în anul respectiv. Rudele mergeau la acestea cu turtă cu miere.

Bulgari:

  • Prima săptămână de post (Nedelia Pravoslavna); Săptămâna Sântoaderilor (Todorova Nedelia). După ce se lăsa secul, fetele și unii bătrâni țineau post negru în următoarele 2 zile, nu beau nici apă. A treia zi (Trimer), mergeau la biserică cu o strachină de compot de fructe. Acolo preotul le citea o rugăciune, apoi se mergea pe la casele celor care au ținut postul și se mânca; Pentru a-i îmbuna pe todorţî (sântoaderi) se făcea o pâine specială în formă de potcoavă sau cu un model de potcoavă.
  • Lunea curată (Cist ponedelnik); Ziua kukerilor (Kukerovden); Lunea câinilor (Pesi ponedelnik): Umblau prin sat kukerii. Regele kukerilor lovea trecătorii cu un bici. Întâi se ocolea satul, rostindu-se urări de spor şi fertilitate, primind în schimb daruri de la familiile colindate, după care avea loc aratul şi semănatul ritual, în piaţa satului; În zorii zilei, gospodina cocea o turtă, numită zmiurka, în formă de şarpe. Membrii familiei primeau câte o bucăţică din aceasta, să nu vină şerpii vara la câmp; Se dădeau câinii în tărbacă, pentru a nu se îmbolnăvi sau turba în anul ce vine.
  • Marţea neagră (Ceren vtornik): Oamenii se fereau să înceapă o lucrare, deoarece aceasta era cea mai nefastă zi din an. Se făceau pâini speciale pentru a invoca ploaia. Turta era ruptă pe locul unde se tăiau lemnele, norii fiind invitaţi la masă. O bucăţică era pusă pe acoperiş, pentru nori, alta era dusă pe câmp, la semănături, iar alta la râu, pentru a fi înghiţită de curcubeu când vine să bea apă.
  • Miercurea nebună (Luda sriada): După încheierea postului trimiro, oamenii mergeau la biserică să se împărtăşească. Se adunau rude sau vecini şi mâncau bucate de post, invitaţilor oferindu-li-se pâine şi apă, ca pomană pentru sufletul lor; Se credea că dacă ţineau post negru în aceste zile, oamenii plăteau pentru laptele supt de la mamă şi pentru naştere.
  • Joia ameţelii (Vărtoglav cetvertăk): Nu se torcea, pentru a nu suferi de ameţeală. Pentru sănătatea oilor, se făcea o turtă specială, din care mâncau o parte şi oamenii.
  • Vinerea neagră (Şamoten petak): Este considerată cea mai rea dintre cele douăsprezece vineri negre din an. Era interdicţie la tors.

Bibliografie:

Ghinoiu, Ion (coord.), Sărbători și obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român, Vol. 5: Dobrogea, Muntenia, București, Editura Etnologică, 2009

MacDermott, Mercia, Bulgarian folk customs, Jessica Kingsley Publishers, Social Science, 1998

Munteanu – Sculeni, N.C., Măcinul și împrejurimile sale, Brăila, Atelierele tipografice “Presa”, 1930

Olteanu, Antoaneta, Zile și demoni. Calendar și mitologie populară bulgară, Cluj – Napoca, Editura EIKON, 2008

Petrică, Dumitra, Cerna: pagini de monografie locală, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Cluj – Napoca, Casa Cărții de Știință, 2010

Note de teren: Măcin,  Tulcea, Cerna

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s